Comuna Forasti - descriere generala

In partea sud-estica a judetului Suceava se afla comuna Forasti,situata in partea stanga a raului Moldova,cu noua sate care au luat fiinta incepand cu secolele al XIV-lea si al XIX-lea.In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost ridicata biserica din Forasti de catre familia Forascu,iar familia domnitoare Moruzi a construit Curtea domneasca si monumentala biserica din satul domesc Oniceni,in perioada 1802-1818.

Din comuna Forasti s-a ridicat familia Lovinestilor,care initial se numea Teodorescu,remarcandu-se prin deosebit talent scriitoricesc,mai mult de un secol.In satul Oniceni inca exista doua familii descendente cu numele Teodorescu.

Prezenta lucrare se doreste a fi o contributie modesta la literatura noastra monografica,prin studiile facute asupra a noua sate ale comunei.

Multi tineri porniti din satele comunei au cazut sa rezolve o serie de probleme vitale pentru cresterea nivelului de trai al populatiei.Prof. dr. docent Vasile Nitu,ca director si director general al I.S.P.E. ,a realizat racordarea satelor din comuna Forasti la sistemul energentic national in anul 1963,iar ing. Poliac Gheorghe din satul Uidesti a racordat satele din comuna Manolea,Uidesti,Manolea,Boura,Tolesti la linia de inalta tensiune Camarzani intre 1968-1969.Din satele comunei,printr-o munca perseverenta,au reusit sa urmeze studii superioare un numar de 180 persoane,din care din satul Oniceni 97,sau 53,88%,iar studii medii peste doua sute.Este demn de evidentiat ca un numar de sapte tineri au urmat si a doua facultate,dovedind o mare putere de munca.

Din comuna Forasti si-au sustinut tezele de doctorat 16 persoane,iar 4 urmeaza sa fie programati in 2004.Teze de doctorat,cu importante contributii personale,au realizat un numar de 10 persoane din satul Oniceni,doua din Forasti si cate unul din Antoceni si Rusi si Doua din Manolea.

Dintre tinerii care si-au sustinut doctoratele,unii au devenit profesori universitari,care au scris cursuri si au realizat,inventii cunoscute pe plan mondial.Astfel,prof. dr. Cascaval Alexandru are 31 brevete de inventii,dintre care opt este singur autor,cercetatorul dr. Cascaval Const. are brevetate noua inventii,prof. univ. Vasile Nitu are trei brevete de inventii,prof. univ. Stan Traian doua inventii si prof. univ. Costica Nitu are un brevet de inventie,care prezinta primul controller numeric din tara,cu o structura simpla si flexibila(1964).

Din satele comunei s-au ridicat,printr-o munca plina de devotament,cadre de conducere ca profesoara Alexandrescu Vacaru Elisabeta,care a fost Inspector scolar general judetean la Iasi,in perioada 1974-1979,iar ulterior,in perioada 1979-1982,a trecut ca directoare la renumitul liceu pedagogic ,,Vasile Lupu"din Iasi.

Economistul Asmarandei Traian,nascut in Antoceni a condus mai multi ani intreprinderi agricole din judetul Suceava,dezvoltand in special bazele de productie ale I.L.F. Suceava.

Din satul Rusi s-a afirmat profesorul universitar Vasile Munteanu,care a elaborat cu deosebita competenta primele lucrari de specialitate in domeniul marketingului,fapt ce i-a determinat pe locuitorii municipiului Iasi sa-l aleaga vicepresedinte al consiliului municipal.Prin marketing se realizeaza orientarea productiei,in conformitate cu dorintele consumatorilor.

O activitate publicista plina de elogii desfasoara in capitala Moldovei,tanarul doctor Ivanov Leonte,originar din satul Manolea,traducator din limba noastra in limba rusa,iar in septembrie 1998 pana in decembrie 2000 redactor sef al revistei de cultura ,,Kitej-grad".

Prof. univ. dr. ing. Nitu Costica,in anul 1975,a transferat la scoala generala Oniceni materiale didactice,pentru labolatoarele de fizica si chimie.Ulterior,din dorinta de a-i sustine pe informaticienii dornici de a se afirma,a transferat in martie 2002,de la Universitatea ,,Politehnica" Bucuresti la scoala generala Oniceni,cinci calculatoare IBM cu software pentru initiere in domeniul programarii calculatoarelor,la care elevii sunt instruiti in primele notiuni de programare.

Intre anii 1979-1980,conducerea comunei a realizat asfaltarea drumului Oniceni-Forasti,pe o lungime de 4 km.

Incepand cu anul 1975 in comuna Forasti s-au executat,din fonduri centralizate,insemnate lucrari de imbunatatire funciare,care au cuprins pana in anul 1985 o suprafata de 5.200 ha,s-au executat lucrari de drenaj cu tuburi de ceramica pe o lungime de 400 km,s-a realizat un numar de 110 podurisi podete cu diametrul de 600-1000 mm dintre care trei poduri vad spaniole,12 poduri dalate,102.130 ml drumuri de exploatare a terenurilor agricole,baraje din gabioane pe ravenele si torentii din partea superioara a paraului Mediasca.

Aceste lucrari s-au realizatpri organizare de santiere si folosirea unor utilaje terasiere de mare capacitate.Forta de munca necesara a fost adusa zilnic cu mijloace de transport din comuna Baia,Dolhesti si Draguseni.

Pentru cresterea productiei la hectar,s-a amenajat un sistem de irigatii pe o suprafata de 104 ha in lunca raului Moldova.De o mare importanta economica a fost construirea acumularii agropiscicole Rusi-Ioneasa,pe paraul Mediasca,in 1983,cu o suprafata a luciului de apa de 38,4 ha,care pe langa dezvoltarea pisciculturii are rolul de atenuare a viiturilor prin scoaterea de sub influenta inidatiilor a unui mare numar de gospodarii taranesti si terenuri agricole din satele Rosiori si Oniceni.

In comuna Forasti,prin lucrarile de imbunatatiri funciare,productiile la principalele plante agricole au crescut mult.Pe dealurile din ,,Fanat" si ,,Groapa" din satul Oniceni,unde alunecarile si eroziunea solului au dus la degradarea terenurilor,prin infiintarea de livezi si executia lucrarilor de drenaj,de drumuri de exploatare si sisteme de alimentare cu apa,productia de mere a crescut la 10-15 tone la ha,fata de 800-1000 kg la ha de calitate inferioara,care se obtineau inainte de amenajare.Merele din livada Oniceni,de calitate superioara,au fost exportate in multe tari occidentale.In zona denumita ,,Valea lupului" s-au executat lucrari de imbunatatire a pantei si corectare a denivelarilor,rapelor si gropilor,ceea ce a dus la o folosire mai rationala a zonei de pasunat. Cresterea productiei si ridicarea nivelului de trai din comuna Forasti s-au datorat lucrarilor de drenaj subteran,pe toate suprafetele cu exces de umiditate,care au permis coborarea nivelului freatic.

In elaborarea acestei monografii,un sprijin deosebit am primit din partea prof.dr. Vasile Nichita din Bucuresti,originar din Oniceni,a cadrelor didactice,a batranilor si a sponsorilor.

Tuturor le adresesz sincere multumiri.

 

CAPITOLUL II

ASEZARE GEOGRAFICA SI PRINCIPALELE CAI DE ACCES

 

Moldovenii infiinteaza vremelnic,pe Valea Moldovei a Somuzului Mare,Somuzului Mic.un alt tinut al Sucevei,cu capitala la Falticeni,fara citadela Sucevei,ca o consolare pentru rapirea Bucovinei la 21 iulie 1774,cu o suprafata de 10.441 kmp,ceea ce Imperiul Austriac a obtinut cu mari plocoane in capitala Imperiului Otoman la Istambul si la Petersburg,fara consultarea domnitorului Moldovei,prin coruptie si prin asasinate in Moldova.La aceea vreme, domnitorul Moldovei Grigore Alexandru Ghica,desi era un fanariot,s-a opus ca un mare patriot,fiin decapitat la 12 octombrie 1777 de catre turci.Atunci multi boieri din zona Cernautului s-au retras spre orasele mari ale Moldovei, iar taranii instariti izgoniti si fortati sa paraseasca locurile natale,s-au repliat in satele din apropierea granitei, inclusiv in zona comunei Forasti.

In acea perioada au fost defrisate paduri pentru extinderea pasunilor si a terenurilor arabile.Pe terenurile cu panta nu s-a mai asigurat protectia solurilor,s-au produs insemnate eroziuni du suprafata si de adancime in bazinul Platonita,terenurile au fost abandonate sau transformate in pasuni.

Folosinta arabila,cultivata cu cereale,a devenit o sursa importanta de vemituri,intrucat produsele agricole erau solicitate de tarile occidentale la preturi mari.

Domnitorul Moldovei,Constantin Moruzi,care a domnit din octombrie 1777 pana la 8 iunie 1782,prin hrisovul din 8 1780 infiinteaza orasul Falticeni,care devine capitala a judetului Suceava,situat pe Valea Somuzului.Orasul Falticeni,fiind atunci in apropierea granitei cu Austria,exercita o mare atractie localitatilor limitrofe.

Comuna Forasti este situata la 47*26'18" latitudine nordica,la 47*18'25" latitudine sudica,la 26*30'43" longitudine estica si 26*29'3" longitudine vestica.

In partea nordica se invecineaza cu comuna Preutesti,spre sud cu comuna Draguseni,la est cu comuna Tatarusi din judetul Iasi si comuna Dolhesti.Raul Moldova curge in partea de vest a comunei Forasti,constituind hotarul natural cu comuna Draganesti si Raucesti din judetul Neamt pe o lungime de 7,8 km.

Drumul national DN2,sau E85,a fost supus in diferite etape unor lucrari de modernizare prin suprainaltarea terasamentului si marirea latimii de circulatie.Din cauza ca din partea de amonte a soselei se scurgeau diferite paraie,care in timpul ploilor torentiale deversau soseaua nationala si inundau terenurile agricole din amonte,s-a intervemit la timp,la Directia regionala de drumuri si poduri Iasi,pentru executarea mai multor poduri dalate,cu cota fundului canalului care trebuia sa traverseze soseaua.

in zilele de 6-7 iunie 1972 au cazut insemnate cantitati de precipitatii in bazinul hidrigrafic al paraului Mediasca, producand concentrarea scurgerilor si inundarea soselei nationale pe o lungime de 2,5 km,cu o lama de apa de 0,3 m,precum si a terenurilor din avalul soselei.In acea perioada podul dalat de la km 388+900 si de la km 389+500 n-a avut sectiunea de scurgere corespunzatoare.In aceasta situatie a iesit in evidenta necesitatea constructiei unei acumulari agropiscicole pe paraul Mediasca,pentru atenuarea viiturilor in timpul precipitatiilor abundente.

In centrul satului Uidesti,la intretaierea drumurilor principale Oniceni-Dolhesti si Falticeni-Pascani,se afla un han ramas dinainte de primul razboi mondial in administrarea "Casei rurale",care isi avea sediul in satul Oniceni.Cladirea hanului avea la demisol un mare beci construit din piatra de cariera si deasupra ziduri masive din caramida care compartimentau 18 camere.Hanul de la Rates Uidesti era foarte cunoscut de populatia satelor limitrofe.

 

 

Back

 

web stats script